Noaptea ATACULUI de Irimia Beatrice

 NOAPTEA ATACULUI

    
     Era o noapte geroasa de iarna tarzie.In intunericul ei bizar,putin luminat de stelele fierbinti,arzatoare,de un galben nemaivazut,se vedea o umbra.Se misca incet,
incet  prin zapada stralucitoare,dar aspra,ce parea o mantie de cristale,o barba lunga,carunta si lucioasa.Mergea pe o poteca,facuta cel maI probabil de un padurar.
Zapada de pe poteca disparuse,doar cateva firicele de iarba ramasera in urma lopetii.Iarba era parca....putin pudrata de bruma aburita,iar umbra o calca fara mila,fara
sa-i pese...
    Umbra,o pata neagra in jungla alba ,era o bestie.Era inalta si cocosata,si purta o palarie si un palton putin peste genunchi ce acoperea o pereche de blugi vechi
murdari,bagatiintr-o pereche de cizme negre,murdare de noroi..Paltonul avea manecile scurte,iar umbra avea o mana mai scurta..nu inteleg de ce.Avea niste ochi rosii
ca focul,in
care puteai vedea o ura nemarginita,buze de culoare mov,probabil din cauza frigului,nas carn,putin rosu si inghetat si cu o cicatrice  in forma de luna
pe obrazul stang....dar ce era ciudat era ca...obrajii lui nu erau rosii.Ai crede ca pe o asa vreme,oricui i-ar ingheta obrajii,dar ai lui nu,nu erau.
    Apropiindu-se,mi-am dat seama ca se indrapta spre "NEGRUL MORTII",un castel numit asa de oamenii din satul apropiat.Era un castel nu prea inalt,de trei etaje,fie-
care inconjurat de scari,ca o spirala,cu 17 camere,dar doar cu 5 ferestre de culoare mov tipator,avand agatati de jghiaburi lilieci,multi lilieci.
    Urca scarile repede,nu cum a mers pe zapada.La fiecare etaj ii
puteai vedea umbra,trecand pe langa ferestrele fara draperii.Ajungand la ultimul etaj,s-a indreptat
spre ultima fereastra,unde s-au si oprit.Era o camaruta mica,cu un pat si un semineu,insa in care nu ardea nimic,era doar cenusa ramasa de la ultimul foc,si un scaun.Pe
scaun era o colivie improvizata din niste scanduri,cu o pasare neagra,cu ochii verzi  si cioc de un portocaliu puternic.Era "gascanul",singurul prieten al lui Shark,
umbra.Cu el vorbea mereu,chiar daca pasarea nu scotea niciun sunet.
    La el,fiecare zi era altfel,nu stia seara ce va face maine,umbla prin padure nestiind ce-i rezerva soarta.   
    Intr-o noapte,s-a dus in camera lui,s-a pus pe pat si a spus:  
   -Gascane!Trebuie sa pregAtim atacul!Deci ..cred ca stii cele 4 case din spatele imparatiei "The Lord"!
   -Noaptea urmatoare vor avea o surpriza...spuse Shark cu un zambet malefic.
    Noaptea in care trebuia sa mearga la acele case era una linistita.Era luna plina,iar ea era inconjurata de miliarde de stele de un galben nisipos.
    Tintele erau casele primarului,a guvernatorului,a medicului satului,si a uni sergent din singura sectie de politie din sat.Fiecare casa avea un seif cu bani ne-
munciti,primiti doar pentru a le face favoruri oamenilor.
    Shark mergea ca intotdeauna,scartaind zapada,mergand cocosat si foarte lent.Isi stransese de prin castel toate necesare pentru a sparge seifurile,stiind ca propri-
etarii nu erau acasa.Isi daduse seama ca  golirea seifului ii baga in puscarie pe proprietari,ei detinand fondurile adunate de sateni.
    Calm,ca de fiecare data,Shark a golit seifurile si a pus banii intr-un sac.
    La intoarcere se furisa  printre strajerii padurii,nevrand da fie observat.Ajungand in fata castelului se opri timp de cateva secunde si apoi incepu sa urce sca-
rile cu repeziciune.Te apuca spaima cand il vedeai  urcand,vazandu-l cum trece de la un etai la altul,de la o fereastra la alta.
    Ajungand in camera lui s-a pus imediat in pat,fara a-si da jos paltonul sau cizmele murdare.
    Era obosit,dar nu putea dormi....ceva ii nelinistea sufletul...banii furati.INtr-un final,dupa atatea ganduri intunecate,ragetul inimii l-a inspirat.
    A parasit iar castelul avand sacul cu bani la el.Era 4 dimineata,si chiar daca era iarna, era o liniste de mormant.Niciun fulg nu plonja din cer,niciun lup flamnad
nu iesea la vanatoare...nici vantul nu batea.
    Pornind incet,cu zapada scartainda sub picioare,se indrepta spre sat.Pe strazi era o bezna totala... din cand in cand cate un beculet al unei instalatii de Craciun
scanteia,facand o picatura de lumina.
    Ajuns la casa vechiului sau prienten,se urca pe acoperis,mai mult patinand decat catarandu-se,si da drumul sacului cu sperante pe horn.
    Luand o cazatura zdravana i-a drumul spre casa.Cu inima usurata adoarme imediat in sumbra sa camera.
    In timp ce dormea,cele patru case misunau de politisti.Fiecare coltisor era cotrobait cu atentie in speranta gasirii unei amprente de-a hotului.Deodata unul stri-
ga:
   -Domnule comisar!Domnule comisar!Cred ca am gasit ceva!
    Era palaria lui Shark!O uita-se  in a treia casa,in timp ce incerca sa deschida cel maio bine incuiat seif
    LUAND cu atentie caciula,anchetatorii au gasit principalul suspect,cu ajutoprul amprentelor de pe ea.
    La ora 6 si ceva dimineata,politistii innebuneau strazile cu urletul incontrolabil al sirenelor.
    La ora 6 si 21 de minute politia era in fata castelului lui Shark.Fara sa se impotriveasca nici macar putin,Shark se lasa incatusat.
    Ajungand la sectia de politie,in sala de interogatoriu,cu lumina orbitoare a lampii batand in fata,Shark raspundea intrebarilor:
   -De ce ai facut asta?
   -Din razbunare pentru sotia mea!
   -De ce ?
   -Pentru ca am cerut ajutorul fiecaruia dintre pagubiti si niciunul nu s-a uitat la noi,daca nu le dadeam bani.......Sotia mea a murit de cancer...dar putea fi
salvata daca macar unul din cei patru ne-ar fi ajutat!
   -Acum unde  sunt banii?
   -Banii au fost impartiti de un prieten de-al meau in mod egal fiecarui satean!
    Dupa interogatoriu Shark a fost dus la tribunal si a primit vestea.

   -Shark Thompson,este declarat vinovat si va ispasi sentinta de inchisoare pe viata!
    Lovind tare bucatica de lemn,cu ciocanelul abea lacuit judecatorul afirma pe un ton sever:
   -CAZ INCHIS !